Sacrificiul nu îți este absolut deloc străin pentru că în acest intervale este singurul lucru pe care îl faci zi de zi. De dragul locului de muncă, renunți la somn și la timp liber, deci în mod implicit la familie. Consideri că pentru a evolua în direcția în care vrei pe plan profesional trebuie să lași deoparte orgoliile și atașamentele de orice tip și să apelezi la smerenie ca ultimă șansă de a intra în grațiile șefilor.
Prietenii nu înțeleg schimbarea cu atât mai mult cu cât tu nu ai fi renunțat la absolut nimic pentru o ieșire în oraș, iar acum te vezi nevoit să spui nu tuturor celor care vor să te scoată din casă.